Avocat membru al Baroului Iasi - Partaj succesoral

Partajul succesoral reprezinta operatiunea juridica prin care se impart bunurile unei persoane decedate catre mostenitorii legali (membrii familiei) sau testamentari (cei desemnati in prealabil ca mostenitori de persoana decedata).

Prezenta fizica a partilor in procesul de partaj nu este obligatorie, acestea putand fi reprezentate de un avocat bun specializat in partaj succesoral atat in fata instantei de judecata cat si la notar.

Reprezentarea dumneavoastra va fi posibila prin incheierea unui contract de asistenta juridica, ce se poate incheia de la distanta (email, WhatsApp), in baza caruia avocatul va emite imputerniciri avocatiale de reprezentare in fata instantelor de judecata competente.

Cine sunt mostenitorii legali?

Mostenitorii legali sunt sotul supravietuitor, copiii celui decedat, parintii si bunicii sau alte rude pana la gradul patru inclusiv.

Ce trebuie sa fac imediat dupa decesul celui pe care-l mostenesc?

Calitatea de mostenitor se naste din momentul acceptarii succesiunii, intrucat legea permite sa accepti sau sa refuzi o mostenire (art. 1106 Cod Civil - Nimeni nu poate fi obligat sa accepte o mostenire ce i se cuvine). Asadar in termen de 1 an de la decesul celui mostenit va trebui sa-ti manifesti intentia de a mosteni adica sa accepti succesiunea (art.1103 Cod Civil - Dreptul de optiune succesorala se exercita in termen de un an de la data deschiderii mostenirii). Ideal este ca acceptarea mostenirii sa se faca printr-o declaratie notariala - fiind inscrisa in registrul national notarial - in acest fel asigurandu-se participarea la procedura succesorala notariala. Desigur, acceptarea succesiunii poate fi facuta si in mod tacit, prin acte sau fapte pe care doar un mostenitor le-ar face - situatie de evitat intrucat va trebui dovedita.

Cand se poate incepe partajul?

Partajul se poate initia odata cu deschiderea succesiunii, adica de la momentul decesului celui pe care-l mosteniti. Potrivit art. 1143 alin. 1 Cod Civil, „Nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Mostenitorul poate cere oricand iesirea din indiviziune…”

Merg la notar sau la instanta de judecata?

Daca toti mostenitorii se inteleg cu privire la modalitatea de impartire a bunurilor, cel mai simplu este sa va adresati notarului pentru procedura succesorala. Insa, in conditiile in care mostenitorii nu ajung la un consens (cine / ce bun / cat primeste), singura solutie este obtinerea unei hotarari judecatoresti, pentru care veti avea nevoie de serviciile unui avocat specializat in partaj succesoral.

Cat ma costa partajul succesoral?

Cheltuielile aferente unui proces de partaj succesoral se compun din taxe de timbru, onorarii avocatiale, onorarii experti, etc.

Taxele de timbru sunt stabilite prin OUG 80/2013 astfel:

1. Cererile in materia partajului judiciar se taxeaza astfel:

• stabilirea bunurilor supuse impartelii - 3% din valoarea acestora;
• stabilirea calitatii de coproprietar si stabilirea cotei-parti ce se cuvine fiecarui coproprietar - 50 lei pentru fiecare coproprietar;
• creante pe care coproprietarii le au unii fata de altii, nascute din starea de proprietate comuna - 3% din valoarea creantelor a caror recunoastere se solicita;
• cererea de raport - 3% din valoarea bunurilor a caror raportare se solicita;
• cererea de reductiune a liberalitatilor excesive - 3% din valoarea partii de rezerva supusa reintregirii prin reductiunea liberalitatilor;
• cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia - 3% din valoarea masei partajabile.

2. Daca cererile in materia partajului judiciar prevazute de alin. (1) se formuleaza in cadrul aceleiasi actiuni, aceasta se taxeaza cu o singura taxa de 5% din valoarea masei partajabile.

De cele mai multe ori, taxa judiciara de timbru va fi de 5% din valoarea bunurilor mostenirii.

Onorariul avocatial se va calcula raportat tot la valoarea totala a masei succesorale si va fi de minim 2-5% din aceasta, variind si in functie de complexitatea cauzei.

Onorariile expertilor pot aparea in cazurile in care este necesara evaluarea bunului mostenit sau atunci cand apare necesitatea impartirii in natura a unui bun imobil - teren. Costul unei expertize judiciare de evaluare / imobiliara este de minim 1500 lei.

Asadar, este bine sa luati in calcul costuri totale aferente unui partaj succesoral de aproximativ 10% din valoarea mostenirii.

Cine suporta cheltuielile procesului de partaj succesoral?

Cel sau cei care deschid partajul vor plati si cheltuielile aferente. Insa, prin hotararea care se pronunta aceste cheltuieli vor fi imputate si celorlalti mostenitori (care au calitatea de parati in dosar), astfel ca, in final, toti mostenitorii vor contribui la cheltuielile partajului proportional cu cota parte care li se cuvine din mostenire.

Cine stapaneste bunurile pana la finalizarea partajului succesoral?

Stapanirea in fapt a bunurilor mostenirii pana la atestarea calitatii de mostenitor prin certificatul de mostenitor sau prin hotararea instantei de judecata este atribuita mostenitorilor sezinari: sotul / sotia supravietuitoare, copiii si parintii. In conditiile in care acestia nu se inteleg cu privire la folosinta si administrarea bunurilor mostenirii, se pot adresa instantei de judecata pentru pronuntarea unei hotarari de partaj de folosinta (aceasta va avea efect provizoriu - pana la definitivarea partajului succesoral).

Ce va contine hotararea de partaj succesoral?

Prin hotararea prin care se solutioneaza procesul civil de partaj succesoral mostenitorii vor deveni proprietari exclusivi pe bunurile mostenirii. Imparteala bunurilor se va face de regula in natura, insa cand acest lucru ar fi imposibil (de exemplu cand s-ar mosteni o garsoniera) imparteala se va realiza prin atribuirea bunului catre unul dintre mostenitori cu obligatia acestuia a platii unei sume de bani (sulta) catre ceilalti mostenitori - pentru ca in final fiecare sa primeasca conform cu cota sa de mostenitor.

Ce acte sunt necesare pentru partajul succesoral?

In primul rand acte de stare civila, din care sa reiasa calitatea de mostenitor - certificate de nastere, certificate de casatorie, declaratii de acceptare a succesiunii.

De asemenea, atunci cand averea de mostenit contine bunuri imobile, vor fi necesare actele care atesta dovada proprietatii: contracte de vanzare - cumparare, extrase de carte funciara, titluri de proprietate.

Intrucat odata cu activul se face si impartirea pasivului (datoriilor) mostenirii, instanta va solicita si certificatul de atestare fiscala din care va reiesi situatia datoriilor catre administratia locala a celui mostenit (impozite / taxe / amenzi).

In conditiile in care ati facut cheltuieli cu conservarea / administrarea bunurilor mostenite, dovada acestora se va putea face depunand inscrisuri in acest sens - chitante / facturi.